 |
CĂTRE Guvernul României
ÎN ATENŢIA Domnului Prim Ministru Emil Boc
Domnule Prim Ministru,
APC România a urmărit cu îngrijorare ultimele declaraţii ale reprezentanţilor societăţilor bancare apărute în presă cu ocazia întâlnirii acestora cu delegaţia Fondului Monetar Internaţional şi a Comisiei Europene. Considerăm deosebit de nocivă pentru consumatori şi fără nici un suport legal abordarea reprezentanţilor mediului bancar care au solicitat Guvernului României includerea în viitoarea scrisoare de intenţie care va transmisă FMI modificarea OUG 50/2010 privind contractele de credit.
Faţă de aceste declaraţii şi încercări de impunere a unei soluţii care va aduce prejudicii de natură economică consumatorilor şi având în vedere intenţia declarată a reprezentanţilor mediului bancar de a solicita Comisiei Europene declanşarea procedurii de infringement împotriva României, trebuie să facem unele precizări.
Prin transpunerea directivei, ca instrument legislativ, Statele Membre trebuie să se asigure că scopul acesteia este îndeplinit, respectiv cel puţin drepturile şi obligaţiile stabilite prin directivă sunt integrate în ordinea juridică naţională. Or, având în vedere faptul că unul din scopurile Directivei 2008/48/EC este crearea unui cadru legislativ prin care să se asigure consumatorilor un nivel înalt de protecţie, extinderea şi completarea prevederilor acesteia în cadrul procesului transpunerii nu este nu numai permis, ci şi recomandat, având în vedere că toate dispoziţiile suplimentare integrate în OUG 50/2010 sunt bazate pe o cazuistică bogată care a demonstrat în repetate rânduri nevoia unor asemenea dispoziţii care să limiteze abuzurile şi să ofere o mai bună protecţie consumatorilor.
Susţinem, în continuare, aplicarea noii reglementări atât contractelor încheiate ulterior intrării în vigoare, cât şi contractelor aflate în derulare la acel moment. Având în vedere faptul că noile dispoziţii legislative reprezintă un pas înainte faţă de fosta reglementare, aplicarea unitară a acestora tuturor contractelor nu va face decât să elimine discriminările între consumatori şi să le ofere tuturor acelaşi nivel ridicat de protecţie. Mai mult, luând în considerare situaţia actuală, în care accesul la credit este destul de limitat, în situaţia în care prevederile OG 50/2010 s-ar aplica doar contractelor viitoare, în lipsa unei astfel de extinderi, de această protecţie nu va beneficia decât un număr restrâns de consumatori, marea parte a celor care au deja încheiate contracte de credit (aprox. 8.000.000 contracte) continuând să rămână expuşi unor eventuale abuzuri, în unele cazuri de natură a diminua capacitatea acestora de rambursare a creditului.
Trebuie amintit în acest context faptul că restanţele la credite ale persoanelor fizice, cu o întârziere mai mare de 30 de zile, au crescut în luna iunie 2010 cu 6,6% comparativ cu luna anterioară, pana la 4,45 miliarde de lei, potrivit datelor publicate de Banca Naţională a României la data de 10 august 2010. În iunie 2010, numărul restanţierilor a crescut cu 8.500, până la un total de 714.071 persoane. Desigur, OUG 50/2010 nu face să dispară problema supraîndatorării, dar cel puţin reprezintă un prim pas pentru evitarea acesteia pe viitor prin impunerea unor reguli mai stricte pentru mediul bancar, şi în acelaşi timp poate constitui un impuls pentru consumatorii care se află sau se vor afla în situaţia de a nu mai putea plăti ratele creditului, din cauza situaţiei economice actuale, să caute şi să pună în aplicare soluţii alternative, precum refinanţarea creditului, în condiţiile unui comision de rambursare anticipată diminuat, aplicabil tuturor contractelor.
Solicitarea mediului bancar nu este una determinată de eventuale încălcări ale legislaţiei comunitare sau naţionale – aşa cum am văzut transpunerea unei directive nu împiedică în nici un fel ridicarea nivelului de protecţie al consumatorilor prin prevederi suplimentare, iar principiul neretroactivităţii legii civile nu este încălcat, având în vedere faptul că OUG 50/2010 se adresează unor situaţii juridice care se află în derulare şi care încă nu şi-au produs încă efectele juridice - ci posibil din raţiuni economice. Nu credem că în această situaţie ar trebui să primeze interesele economice ale mediului bancar, în detrimentul intereselor economice ale consumatorilor, lipsindu-i pe aceştia din urmă de protecţia acordată, protecţie pe deplin justificată de problemele pe care consumatorii le-au întâmpinat în trecut, deseori, în relaţia cu instituţiile de creditare.
În aceste condiţii, vă rugăm să păstraţi conţinutul OUG 50/2010 în forma actuală şi să nu luaţi în considerare o eventuală modificare, prin care să se elimine şi aplicarea asupra contactelor aflate în curs de derulare, care să care ar putea fi introdusă în scrisoarea de intenţie care va fi înaintată către Fondul Monetar Internaţional.
Cu deosebită stimă,
Preşedinte,
Conf.univ.dr. Costel Stanciu
