O vorbă veche spune că ”tot ce este bun este fie imoral, fie ilegal, fie îngraşă”. Când vine vorba însă despre alimente, putem renunţa la caracterizările ”ilegal” şi ”imoral” şi am putea adăuga una singură – ”ucide”. Ascuns în gustul şi aspectul alimentelor, cancerul este al doilea mare pericol din farfurie, după obezitate.
Când deschidem frigiderul şi observăm că în interior sunt numai alimente frumos ambalate, în aluminiu sau în PET-uri colorate, dar hrana preparată în casă lipseşte cu desăvârşire, ar trebui să ne aşteptăm ca, în următorii 3-10 ani, să ne confruntăm cu grave probleme de sănătate. Numeroase studii au demonstrat că multe dintre masele plastice care sunt folosite pentru ambalarea alimentelor conţin substanţe care produc tumori canceroase. La fel de periculoase şi tot cancerigene sunt îngrăşămintele naturale şi nitraţii şi nitriţii folosiţi pentru conservarea alimentelor (mai ales ale acelora care sunt bogate în proteine precum carnea şi produsele din carne). Astfel, o porţie zdravănă de carne prăjită sau friptă pe grătar la foc direct este expusă hidrocarburilor policiclice aromate, precum benz-pirenii, care, pe lângă faptul că sunt cancerigeni, provoacă şi inhibarea arderii grăsimilor în timpul nopţii. Dacă stingem friptura cu un pahar sau două de suc de tipul ”diet”, ca să nu mai acumulăm calorii, am spune noi, paşaportul către cancer este semnat, pentru că sucurile de tip diet conţin aspartam (E 951), ciclamat de sodiu (E 952), zaharină (E 954), toate substanţe de sinteză care imită zahărul şi sunt reale bombe chimice cancerigene.
Parizerul, nici atunci, nici acum
Pe vremea lui Ceauşescu, parizerul nu ne plăcea pentru că era ”îndoit” cu soia. Trebuie să ştim însă că era cu siguranţă mult mai sănătos decât gustosul parizer de acum, care este unul dintre cele mai nocive preoduse de pe piaţa mezelurilor. În compoziţia parizerului intră carminul, un colorant care s-a demonstrat că este cancerigen. Acesta se extrage dintr-o insectă printr-un procedeu extrem de nociv şi este ingredient al mezelurilor, pe care le înroşeşte pentru a le conferi un aspect natural. În cantităţi generoase, carminul se află în parizer.
Un scurtă incursiune în propriul frigider şi m-am lămurit. Am ignorat mâncarea gătită în casă cu ingrediente de la piaţă, nu din supermarket, şi m-am oprit asupra acelor alimente pe care le-am cumpărat ”să mai fie câte ceva de gustare”. Pateul Bucegi e gustos, dar scris mic, pe eticheta mică, am zărit, pe lângă apă, şorici şi slănină, nişte ingrediente, mult mai multe, care fac parte din rândul stabilizatorilor – polifosfaţi, extract de drojdie, condimente, dextroză – al emulgatorilor – esteri glicerici ai acidului citric E 472c (consideraţi inofensivi) – al agenţilor de îngroşare – gumă guar (E 412), care se află şi în alimentele eco, dar care trebuie consumată cu moderaţie, gumă xantan (E 415) – dar şi acid citric (E 330), monoglutamat de sodiu (E 621) şi, nelipsitul carmin. Nici muştarul – am cumpărat de la Knorr- nu e mai prejos şi, deşi se spune despre el că este un aliment sănătos, sursă bogată de seleniu natural, are în compoziţie acid citric – folosit şi în alimentele eco, dar poate accelera formarea cariilor dentare – dar şi metabisulfit de potasiu (E 224), un conservant artificial ( a cărui formulă chimică este K2S2O5), cu punct de topire la 1500C, al cărui consum frecvent nu este recomandat şi care este interzis persoanelor alergice. După ce am citit şi ingredientele margarinei – despre care ştiam deja că este un produs alimentar teribil de controversat – am renunţat la a mai explora.
Statisticile arată că aproximativ 75% din produsele alimentare de pe piaţa românească sunt aditivate, adică au în compoziţie şi E-uri nocive.
Dar ce sunt aceste E-uri?
Aditivii alimentari sunt cunoscuţi în limbajul uzual cu denumirea de E-uri. Litera ”E” semnifică faptul că substanţa respectivă a fost testată în Comunitatea Europeană, în condiţii standard de cercetare, timp de şase ani înainte de a primi acceptul de a fi înscrisă în lista ”Codex Alimentarium Commitee”. Însă, dicolo de denumiri şi de aspectul pur ştiinţific al E-urilor, consumatorul obişnuit, cel care merge în supermarket sau în magazinul de cartier pentru a se aproviziona, trebuie să ştie că E-urile sunt de trei tipuri, conform normelor nutriţionale, dar şi al împărţirii făcute de către oncologi – foarte periculoase pentru organism, cu grad de periculozitate mediu şi inofensive.
Pentru că VerticalNews face jurnalism cu gândul la oameni, vă prezentăm mai jos lista unora dintre cele mai periculoase E-uri, cu potenţial cancerigen, care se regăsesc în multe dintre produsele alimentare pe care le consumăm. Aceste liste au fost publicate în tratate de medicină sau în lucrări de specialitate şi sunt recunoscute ca atare de către specialiştii în nutriţie şi oncologie.
Adaosuri suspecte: E 125, E 141, E 150, E 171, E 172, E 173, E 240, E 241, E 477
Adaosuri periculoase: E 102, E 110, E 120, E 124 (colorant alimentar roz, care produce tumori pe glandă tiroidă)
Adaosuri toxice:
- produc boli intestinale: E 220, E 221, E 222, E 223, E 224
- afectează tubul digestiv: E 338, E 339, E 340, E 341, E 407, E 450, E 461, E 463, E465, E 466
- produc boli de piele: E 230, E 231, E 232, E 233
- suprimă din organism vitamina B12: E 200
- cresc colesterolul: E 320, E 321 (antioxidanţi din margarină)
- atacă sistemul nervos: E 311, E 312
- produc boli ale aparatului bucal: E 330 (acidul citric sau sarea de lămâie – cel mai periculos adaos cancerigen)
Adaosuri cancerigene E 123, E 131, E 142, E 211 (foarte nociv), E 213, E 214, E 215, E 217, E 230, E 631 (glutamatul de sodiu)
- E 122 (azorubina). Este un colorant roşu, obţinut din gudron, care se adaugă la dulciuri, marţipan, cristale pentru jeleuri, peltea. Poate produce reacţii adverse la persoanele astmatice şi la cele alergice la aspirină. Este interzis în Japonia, Suedia, SUA, Austria şi Norvegia, însă este permis în România.
- E 155 (brun HT). Este utilizat la ciocolată şi prăjituri. Poate produce reacţii adverse la persoanele alergice la aspirină şi la cele astmatice. Se cunoaşte, de asemenea, că poate produce o accentuată sensibilitate dermică. Este interzis în Danemarca, Belgia, Franţa, Germania, Elveţia, Suedia, Austria, SUA, Norvegia, dar este permis în România.
- E 123 (anaranthul). Este obţinut din planta cu acelaşi nume. Este folosit în amestecuri pentru prăjituri, umpluturi cu aromă de fructe, cristale pentru jeleuri. Poate provoca astm şi hiperaciditate. În testele pe animale a provocat afecţiuni la naşterea puilor sau chiar moartea.
- E 132 (indigotină). Este un colorant care se adaugă în tablete şi capsule, îngheţată, dulciuri, produse de patiserie, biscuiţi. Poate provocă greaţă, vomă, hipertensiune arterială, urticarie, probleme de respiraţie şi alte reacţii alergice.
- E 210 (acidul benzoic). Se adaugă la băuturi alcoolice, produse de brutărie, brânzeturi, condimente, dulciuri, medicamente. Poate provocă crize de astm, în special la persoanele dependenţe de medicaţie, şi poate reacţiona provocând hiperaciditate la copii. În urma testării pe animale de laborator a fost asociat cu cancerul.
- E 211 (benzonatul de sodiu). Este folosit ca antiseptic, conservant alimentar şi pentru a masca gustul unor alimente de calitate slabă. Băuturile răcoritoare cu aromă de citrice conţin o cantitate mare de benzonat de sodiu (până la 25 mg/250 ml). Se mai adaugă în lapte şi produse din carne, produse de brutărie şi dulciuri şi este, de asemenea, prezent în multe medicamente. Se cunoaşte că provoacă urticarie şi agravează astmul.
*Lista prezentată mai sus este extrasă din Raportul Oficiului Consumatorilor din Piaţa Comună Europeană
Mâncare gustoasă, dar periculoasă
Printre cele mai nocive alimente pe care însă le consumăm cu plăcere, dar care au potenţial cancerigen, amintim:
- Slănina, uleiul rafinat, untul, untura şi unele deserturi. Acestea cresc riscul de apariţie a bolilor maligne din cauză că acizii graşi saturaţi din compoziţia lor favorizează dezvoltarea tumorilor.
- Şi iubiţii cartofi prăjiţi, ouăle ochi sau friptura ar trebui evitate pe cât posibil, avertizează oncologii, deoarece uleiul încins produce folosit în prepararea lor produce substanţe cu potenţial cancerigen: glicidamide, cetone şi acrilamide.
În episodul de mâine, VerticalNews vă prezintă recomandările unui nutriţionist cu privire la alimentaţia corectă, astfel încât să evităm apariţia cancerului.
Nadina Dobrogeau
"