Preocuparea românilor pentru un stil de viață mai sănătos (poate treziți la realitate de scăderea vârstei bolnavilor de cancer, ulcer și gastrită) devine mai vizibilă pe zi ce trece. Coșul de cumpărături s-a schimbat, fructele și legumele își găsesc din ce în ce mai mult loc în pungile românilor, iar mâncarea de tip fast food este înlocuită cu o salată și o apă plată cu lămâie.
Însă, chiar și așa, specialiștii au arătat că multe dintre produsele din carne sau brânzeturi au un conținut îndoielnic, dăunător organismului, și care, consumat în exces poate contribui la accelerarea apariției unor boli periculoase, precum cancerul. Cele mai păguboase alimente pe care le cumpărăm sunt mezelurile. Fie că vorbim de cremvuști sau jambon de Serrano, acestea conțin ingrediente care favorizează apariția multor boli. În mai toate mezelurile se găsește caragenul (E-407), un agent de îngroșare a alimentelor care conține factori co-cancerigeni. Coloranți sau diferite substanțe cu indecşi glicemici foarte ridicați nu lipsesc, de asemenea, din compoziția mezelurilor. Celebrul specialist în alimentație profesor doctor Gheorghe Mencinicopschi a explicat de curând pentru Libertatea rolul fiecărui ingredient în alimente, punctând efectele consumului respectivelor mezeluri. Mai multe detalii, aici.
Criza a contribuit și ea la prepararea alimentelor de către marii producători locali sau europeni, care-și importă produsele în România. Deși sunt mai multe produse disponibile pentru același tip de aliment, calitatea este din ce în ce mai slabă. Rar se găsesc în hipermarketuri și supermarketuri carne, fructe și legume 100% natural.
Codexul Alimentar, neimportant
Puțini dintre producătorii locali și internaționali țin cont de Codex-ul Alimentar (index ce cuprinde toate normele pentru toate produsele aliementare procesate, semiprocesate sau neprocesate destinate comercializării), la care România a aderat. Practic, un cod care reglementează factorii compoziției alimentelor, norme privind diferite substanțe prezente în mâncare, etichetarea și prezentarea alimentelor la raft, valoarea nutritivă a produselor etc.
Încă dăm bani mulţi pe produse care nici măcar în marile magazine nu au traduse etichetele și în limba română, deși legislația îi obligă pe comercianți să facă asta. Nu suntem surprinși nici când achiziționăm produse ai căror ingredienți nu sunt trecuți pe ambalaj. Practica unei etichete incomplete s-a extins de la mâncare la medicamente, inclusiv cele destinate uzului veterinar. Toate aceste nereguli, ajung la consumator, care oricum nu are încă tendința de a se documenta despre produsul pe care-l cumpără, și trec neobservate, din păcate. Intenția românului de a cumpăra marfă mai de calitate este însă vizibilă, dacă luăm în calcul că segmentul ”produselor tradiționale” a avut un boom în acești ani de criză economică, numărul micilor comercianți tradiționali crescând vizibil. Din păcate, nici aceștia nu sunt departe de practica hipermarketurilor. Mai mult, o mare parte din produsele achiziționate de la astfel de vânzători nu vin la pachet cu ingredientele folosite. Nicăieri nu este specificat conținutul alimentului, iar depozitarea acestora nu este, de cele mai multe ori, tocmai igienică. Însă, chiar și așa, continuăm să cumpărăm, să ne amăgim cu gândul că sunt naturale, dar mai ales sănătoase.
O altă greșeală mare pe care o facem în alimentație este hrănirea copiilor, încă de la vârste fragede, cu mezeluri, produse de tip fast food și alimente grase. Consumul unor anumite alimente este stimulat și de reclamele de la televizor, făcute uneori fără un cap-limpede. Companii precum Cris Tim și Fox și-au impus salamurile prin reclame făcute de către copii de câțiva ani (vă amintiți reclama la Salam Săsesc și la mezelurile Fox, ambele cu copii sâsâiți). Alți producători au apelat la vedete de nivel mondial, precum Nadia Comăneci, (reclamă la margarină, în care fosta mare campioană povestește cum își hrănește fiul cu acest produs deloc recomandabil copiilor) etc.
VerticalNews a discutat cu medici pediatri și cei mai importanți nutriționiști din România pentru a vedea ce recomandă aceștia pentru cele trei mese principale ale zilei, plus gustările, atât adulților, cât și copiilor. Citiți mâine, continuarea.
Maria Dumitran
